De început...

Și eu, ca și mulți alții, sunt un căutător în propria-mi viață. Pasiunea pentru profesia mea m-a îndemnat să găsesc scopul și sensul călătoriei mele continue. Ca începător, am căutat doar înțelegerea de sine, însă odata cu trecerea timpului, am realizat că există ceva mai mult decât granițele individualității mele. M-am descoperit în conexiune cu ceilalți și astfel am înțeles că dincolo de mine există bucațele care fac ca întreg Universul să funcționeze.

Am dat la o parte oglinda în care mă proiectam și am descoperit o lume în care unul fără celălalt nu există. Aceasta mi-a fost lecția primordială: ne suntem mentori și însoțitori unii altora. A fi terapeut înseamnă, pentru o bună vreme, să faci parte din lumea interioară și intimă a omului care este pregatit să dea nas în nas cu propriile umbre, și de ce nu, să își pună la îndoială sensul.

Se spune despre noi, terapeuții, că suntem "doctori de suflete". Bineințeles, termenul are o semnificație mai cuprinzătoare decât aceasta, dar prefer să fac referire la ea pentru că, în definitiv, rolul nostru este mai mult decat cel "pur tehnic". Experiența și pregătirea de specialitate m-au înzestrat cu ceea ce mulți asteaptă de la mine - soluții, însă într-un cadru atât de profund nu poate fi vorba doar de soluții și tehnici.

Când omul din fața mea își face curaj, poate după multe încercări, să dea glas unor vorbe nerostite până atunci, nu pot asculta altfel decât cu mintea și inima deschise. Pentru a face asta, nu îmi este de ajuns doar statutul de psihoterapeut, ci este nevoie ca eu, omul, să fiu pregătit să trăiesc cu cel de lângă mine chiar și pe nisipuri mișcătoare.

Sprijinul psihologic ar trebui să existe în fiecare dintre noi pentru fiecare dintre noi. Psihoterapia poate fi masca de oxigen pentru cel aflat în suferință și totodată normalitate în ritmul vieții al fiecăruia dintre noi.

Indiferent de situația în care ne aflăm, să nu uităm că scopul si sensul sunt acelea care definesc o variantă mai bună și mai sănătoasă. Spun asta pentru că întotdeauna căutările noastre se aliniază idealurilor și aspirațiilor noastre. 

Cu gândul acesta, îmi închei monologul și îți doresc ca fiecare etapă din viața ta să te ajute să crești frumos și să ajungi în deplinătatea ființei tale. Și încă ceva: nu uita că oamenii puternici și-au clădit drumul indiferent de greutatea obstacolelor ce le-au stat în cale.

Gânduri bune,